hrănirea automată a peștilor
Elev ANDREI CONȚIU,
București
Posesorii de acvarii își pun de multe ori problema hrănirii peștilor atunci cînd trebuie să plece în concediu sau vacanță, apelînd de cele mai multe ori la vecini sau la rude.
Eu posed un acvariu de 50 l cu încălzitor, ‘vibrator, termometru și dispozitivul automat de hrănire, care-l folosesc totdeauna cînd plec mai multe zile. În vacanța de vară l-am folosit 35 de zile, timp în care dispozitivul a funcționat perfect. Am un transformator cu mai multe tensiuni la care sînt puse și încălzitorul și vibratorul.
Încălzitorul este alimentat vara la o tensiune mai mică, deoarece și temperatura camerei este mai mare. Vibratorul alimentat la 220 V este pornit și oprit automat datorită unei celule fotoelectrice așezată lîngă fereastră. Deci funcționează numai ziua sau numai noaptea, depinde de dorința posesorului de acvariu. Schema pornirii și opririi automate a vibratorului este cea din figura 1.
Hrănitorul automat este compus dintr-un ceas electronic de masă cu deșteptător, un temporizator, un solenoid și o pîlnie cu tub pentru hrana propriu-zisă. Schema-bloc este dată în figura 2.
Dispozitivul funcționează astfel: ceasul deșteptător are înăuntru o bobină pentru sonerie; pe această bobină am lipit cu scotch un contact în vid (tub de sticlă) normal deschis. Acest tip de contact se în-chide cînd se apropie de el un magnet, deci el se va închide cînd prin bobină va trece un curent. Contactul, închizîndu-se, completează circuitul de alimentare cu 12 V c.c. a temporizatorului. Cu ajutorul potențiometrului temporizatorului se reglează debitul de hrană (timpul de hrănire). Contactul normal deschis al releului de la temporizator este folosit pentru completarea circuitului de alimentare cu 24 V c.a. a solenoidului. Am folosit 24 V deoarece solenoidul de care dispun funcționează la această tensiune, dar se poate folosi orice fel de solenoid sau electromagnet cu condiția să aibă un miez sau armătură cu o cursă de cca 3 mm. Miezul solenoidului are la un capăt o lamă care închide și deschide tubul prin care curge hrana, iar la celălalt capăt, printr-un orificiu în carcasă, are un șurub cu care se reglează cursa miezului. Tot acest șurub închide și deschide un contact (cu lame de oțel) care este conectat în circuitul de alimentare a solenoidului.
Solenoidul funcționează astfel: cînd este excitat, se atinge miezul și se deschide orificiul tubului de hrănire; șurubul miezului întrerupe circuitul de alimentare a solenoidului, astfel că miezul este adus în poziție inițială (deci închide tubul de alimentare) de arcul prevăzut în jurul miezului (cîteva spire de sîrmă de oțel subțire). Astfel contactul șurubului, ca să-i spun așa, se în-chide, completînd din nou circuitul solenoidului, care se atrage iar. Mișcările acestea realizează o „vibrare“ a lamei care închide și deschide tubul cu repeziciune timp de cca 3 minute, cît este sub curent bobina soneriei ceasului. După cum am mai spus, timpul de vibrare este intermitent, cu pauze care sînt mai scurte sau mai lungi, după cum am reglat temporizatorul de la potențiometru. Aparatul permite hrănirea peștilor de două ori pe zi (după cum fixăm ora de „unat” a ceasului) numai cu hrană uscată.
Se recomandă ca hrana să fie puțin măcinată înainte și trecută printr-o sită, pentru uniformizarea granulelor. Tubul de hrănire este din plastic, din acelea folosite în instalațiile electrice, cu un diametru de 15 mm și cu lungimea de 35— 40 cm.
Pîlnia folosită de mine este din celuloid subțire, înaltă de 17 cm și cu diametrul la partea largă de 10 cm. Partea îngustă a pîlniei am introdus-o în tubul de hrănire, eventual puțin lărgit la cald. Tubul de hrănire va avea o secțiune pătrată acolo unde intră lama solenoidului. Forma pătrată se dă tubului cald, presîndu-l pe o lungime de aproximativ 4 cm, iar fanta se taie cu o pînză subțire de ferăstrău, dar să fie suficient de largă pentru ca lama să poată avea un joc lejer.
Fixarea tubului cu pîlnia, a solenoidului cît și a circuitelor, transformatorului etc. se face pe o scîndură de 30/20 cm, cu o grosime de 2— 3 cm.
Schema temporizatorului este dată în figura 3, iar în figura 4 sînt date solenoidul cu lamela de închidere și deschidere, cu tubul și pîlnia de hrănire.
Acvariștii vor fi mulțumiți de realizarea lor și nu vor mai risca pierderea sau îmbolnăvirea peștilor, lăsînd acvariul pe mîna oricărui nepriceput.
