Ansamblu de măsuri menite să îndepărteze particulele radioactive de pe îmbrăcăminte, teren, alimente, furaje, construcţii, în general de pe toate obiectele infectate, se numeşte dezactivare; înlăturarea substanţelor radioactive de pe corpul omului se numeşte prelucrarea sanitară.
Dezactivarea și prelucrarea sanitară se realizează fie prin procedee fizice (ştergere, periere, spălare cu apă, prelucrarea cu materiale abrazive etc.)fie prin procedee fizico-chimice(spalare cu diferite solutii de acizi, baze etc).
Trebuie subliniat faptul ca dezactivarea prin procedee fizico-chimice este legata in special de dizolvarea substantelor radioactive sau de formarea unor combinații în prezenţa lichidelor reactivante. Aceste procese uşureaza indepartarea mecanica a substantelor radioactive de pe suprafeţele infectate, fără însă a determina scăderea radioactivităţii substantelor insasi. Așadar, atit în cazul folosirii procedeelor fizice, cît şi a celor fizico-chimice, înlăturarea efectelor vătămătoare ale infectării radioactive nu se face în sensul lichidării directe sau a reducerii radioactivităţii particulelor care au produs infectarea, ci în sensul îndepărtării acestor Surse de radioactivitate. În raport cu condiţiile concrete ale situaţiei dezactivarea obiectelor şi prelucrarea sanitară a persoanelor care au fost supuse unei infectări radioactive poate fi totală sau parţială.
În cazul dezachisării totale a terenului sau diferitelor obiecte, substanțele radioactive sînt îndepărtate de peste tot, pînă la limitele admise. Metodele dezactivării totale cunoscute în prezent sînt însă foartegreoaie și impun un consum mare de materiale dezactivante și alte mijloace. De aceea, dezactivarea totală se execută în urgenţa a doua, de către echipe speciale, înzestrate cu mijloace materiale si aparatură tehnică corespunzătoare.
Dezactivarea parţială prevede îndepărtarea incompletă a substanțelor radioactive și de cele mai multe ori poate fi executată ca o măsură temporară, în scopul de a evita infectarea celor care desfăşoară diferite activităţi sau execută diferite lucrări.
Dezactivarea în oraşe şi alte centre locuite se efectuează în următoarea urgenţă: înprima urgenţă se dezactivează terenul, se execută treceri şi culuare pe străzi, prin pieţe și prin curţi, precum prin incinta întreprinderilor
dustriale și instituţiilor ; în urgenţa a doua se
dezactivează ile interioare ale clădirilor, instalaţiile industriale şi inventarul casnic.
Străzile asfaltate şi pavate, pieţele, curţile etc, se dezactivează prin măturarea sau spălarea prafului și gunoaielor. Dezactivarea porțiunilor de teren nepavate se face de asemenea prin îndepărtarea cu grijă a prafului și gunoiului sau — în cazul unei infectări puternice — prin scoaterea şi îndepărtarea cu ajutorul uneltelor sau mașinilor rutiere, de pe porțiunile Supuse dezactivării, a unui strat de pămiînt gros de 3—4 m, sau prin executarea unei arături pe o adincime de peste 20 cm. Gunoiul infectat şi stratul de pămînt scos se transporta in locuri destinate și se îngroapă, acoperindu-se cu un strat de pămiînt
neinfectat, gros de cel putin 1m.
Pentru crearea de culoare prin terenuri infectate radioactiv, se poate folosi procedeul acoperirii acestor treceri cu materiale neinfectate (pămint, pietriș, nisip etc). Grosimea stratului ce se așază peste porţiunea infectată trebuie sa fie de 8— 10 cm.
Dezactivarea suprafeţelor exterioare ale clădirilor și edifciilor se efectuează prin spălarea lor cu un jet puternic de apă sau prin răzuirea unui strat de tencuială de 2—3 mm. Dezactivarea începe cu acoperișul şi se face de sus în jos.
Dezactivarea suprafeţelor interioare ale clădirilor se efectuează cu ajutorul aspiratoarelor de praf sau prin înlăturarea prafului radioactiv cu perii moi. După dezactivarea plafonului și pereţilor, dușumeaua trebuie spălată cu grijă. Înainte de dezactivarea camerelor, obiectele ușoare vor fi scoase în curte şi dezactivate acolo.
Dezactivarea maşinilor-unelte şi mijloacelor de transport
se face prin ştergerea cu tampoane muiate in petrol benzină sau apă, a părţilor cu care se vine în contact (dezactivare parţială). Dezactivarea totală se face prin spălare cu un jet de apă, ștergerea cu cîrpe muiate în petrol sau benzină și apoi cu cîrpe uscate.Materialele întrebuințate pentru dezactivare se ard sau se îngroapă la o adîncime de cel
puţin 1 m.
Dezactivarea alimentelor, apei şi furajelor se poate face prin: spălarea ambalajului sau schimbarea acestuia; spălarea alimentelor; filtrarea apei; îndepărtarea stratului infectat de la suprafaţa alimentelor.
Alimentele ambalate în lăzi sau butoaie se dezactivează prin spălarea ambalajului cu cîrpe ude sau cu un jet de apă. Alimentele aflate în saci vor fi schimbate în saci neinfectaţi, după ce se vor umezi ușor pentru a nu se ridica praf.
Carnea proaspătă sau afumată şi peştele, precum și conservele se dezactivează prin spălare. Untura se dezactivează prin îndepărtarea unui strat
de aproximativ 3 mm, de la suprafață. Legumele proaspete se dezactivează prin spălare repetată cu apă. Piinea infectată se distruge.
Apa se dezactivează prin limpezire cu piatră acră, după care se filtrează prin cărbune activ.
Alimentele, apa și furajele dezactivate se dau în consum numai după ce li s-a făcut controlul dozimetric.
În cazul prelucrării sanitare parţiale, substanţele radioactive se îndepărtează în special de pe părţile descoperite ale corpului. Cu acest prilej se execută şi dezactivarea parțială a îmbrăcămintei. În acest scop, este necesar să se spele sau să se şteargă părţile descoperite ale corpului, să se şteargă încălțămintea şi să se scuture sau să se spele echipamentul.
La executarea prelucrării sanitare parţiale trebuie să se respecte următoarele reguli: ştergerea părţilor descoperite să se facă, de preferinţă, în afara raionului infectat, fără a se scoate masca de pe figură; stergerea să se facă într-un singur sens, după care tampoanele și cîrpele folosite să se îngroape adînc sau să se ardă; după prelucrarea sanitară să se facă controlul dozimetric.
Prelucrarea sanitară totală — şi respectiv dezactivarea totală a echipamentului — este aplicată numai persoanelor
la care, după prelucrarea sanitară parţială, controlul dozimetric indică depășirea normelor admise.
Prelucrarea sanitară totală constă din spălarea întregului corp cu apă fierbinte și săpun, sub duş sau cu găleți, și se execută la staţii speciale de dezactivare, de către personal cu o pregătire deosebită.
