Filtru pentru efecte optice
VIOREL OLTEANU
În cele ce urmează vom descrie construirea și folosirea unui filtru destinat obținerii unor efecte optice speciale în procesul fotografierii. Procurarea materialelor și execuția lui sînt la îndemîna oricărui fotoamator, rezultatele obținute justificînd investiția făcută, filtrul putînd fi folosit la fotografia pe filme alb-negru, color sau pe diapozitive.
1. Prezentare generală și domeniu de folosință. Filtrul se prezintă sub forma unui disc din sticlă fixat într-o montură, pe disc fiind executate anumite striații. Filtrul se montează în fața obiectivului fotoaparatului, în montura pentru filtre, fiind destinat în special aparatelor de tip reflex monoobiectiv. Aceasta întrucît numai printr-o vizare prin obiectiv se pot controla amploarea și calitatea efectului obținut. Folosirea filtrului pentru efecte optice nu limitează și nu exclude folosirea altor filtre și nici nu denaturează efectele acestora.
2. Materiale necesare. Pentru confecționarea filtrului este nevoie să ne procurăm o carcasă cu montură (în care se va prinde sticla striată) și o bucată de sticlă plană și cu fețele paralele, cu un diametru de minimum 50 mm (sau orice altă formă în care să se poată înscrie un cerc cu acest diametru). Am folosit cuvîntul „sticlă” în loc de „geam” întrucît utilizarea sticlei pentru geam limitează performanțele filtrului și scade calitatea imaginii obținute. Se va folosi carcasa unui alt filtru din care s-a demontat sticla inițială, în desen este prezentată o sticlă polizată pentru a fi montată în carcasa unui filtru cu filet M49 x 0,75. în cazul folosirii unor carcase cu diametru mai mare sau mai mic, diametrul sticlei polizate se va modifica în mod corespunzător. Atît filtrele cu filet M49 x 0,75, cît și filtrele cu alt filet pentru montură se găsesc în orice magazin cu accesorii foto. Scoaterea sticlei inițiale se face demontînd inelul filetat al filtrului cu ajutorul ciocurilor unui șubler reglat la diametrul corespunzător, ciocurile fiind introduse în șlițurile special tăiate pentru aceasta în inelul filetat. Pentru obținerea sticlei striate se va folosi una cu grosime de cel mult 3 mm, evitîndu-se sticla pentru geamuri. O sticlă mai groasă de 3 mm va ridica probleme cu fixarea în montură și va putea deforma imaginea, neavînd transparența și claritatea necesare. Este recomandabilă utilizarea unei sticle folosite la diaproiectoare sub numele de „filtru termic”, aceasta putîndu-se procura de la magazinele foto. Acest filtru prezintă atît grosimea, cît și transparența necesare obținerii unor imagini de calitate. Este preferabilă folosirea sticlei incolore întrucît permite obținerea efectelor atît la fotografia alb-negru cît și la cea color, simplă sau în combinație cu alte filtre.
3. Execuție. Sticlei astfel obținute i se vor poliza la un atelier de sticlărie un număr de șanțuri paralele între ele, egal depărtate față de o axă, și un număr egal de șanțuri perpendiculare pe primele, egal depărtate față de cealaltă axă. Șanțurile vor avea cel mult 0,3 mm în adîncime și laturile deschise la 90°. O adîncime mai mare, executarea lor fără respectarea perpendicularității, a paralelismului sau cu margini neregulate pot duce la producerea unor efecte de proastă calitate, grosolane. După polizare șanțurile se vor lustrui obligatoriu pe o mașină de lustruit prevăzută cu perii speciale. Operația de lustruire se va realiza cu mare atenție întrucît, datorită șanțurilor, rezistența sticlei este slăbită și există pericolul ruperii sticlei. După lustruire se va spăla sub jet de apă cu o cîrpă moale, se va șterge cu vată și se va fixa în montură cu atenție, evitîndu-se orice zgîriere ulterioară. Este evident că, înaintea polizării șanțurilor, sticla va fi polizată pe circumferința ei pînă la aducerea la un diametru corespunzător celui permis de montură (în cazul celor cu filet M49 x 0,75, diametrul va fi cel mult 46 mm).
